ETAPELE CE TREBUIE PARCURSE PENTRU OBTINEREA UNEI AUTORIZATII DE CONSTRUIRE:
1. OBTINEREACERTIFICATULUI DE URBANISM
Conform legii nr. 50 /1991 completata si republicata :

Art.6. -(1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritătile prevăzute la art. 4:
a) fac cunoscute solicitantului informatiile privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate si aprobate potrivit legii;
b) stabilesc cerintele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în functie de specificul amplasamentului;
c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
d) încunostintează investitorul/solicitantul cu privire la obligatia de a contacta autoritatea competentă pentru protectia mediului, în scopul obtinerii punctului de vedere si, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.
(11) Punctul de vedere al autoritătii competente pentru protectia mediului reprezintă documentul scris emis de aceasta după etapa de evaluare initială, respectiv după etapa de încadrare a investitiei în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar actul administrativ al autoritătii competente pentru protectia mediului este, după caz, acordul de mediu sau avizul Natura 2000.
(2) Certificatul de urbanism se emite de autoritătile prevăzute la art. 4, abilitate să autorizeze lucrările de constructii, si se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, mentionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.
(4) În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul – orice persoană fizică sau juridică interesată – se va adresa autoritătilor prevăzute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral si număr de carte funciară, unde este cazul, dacă legea nu
dispune altfel, cât si elementele care definesc scopul solicitării.
(5) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de constructii.
(6) Certificatul de urbanism se emite si în următoarele situatii:
a) în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;
b) în vederea adjudecării prin licitatie a proiectării lucrărilor publice în faza de “Studiu de fezabilitate”, potrivit legii;
c) pentru cereri în justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliară atunci când operatiunile respective au ca obiect împărteli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. Operatiunile juridice mentionate, efectuate în lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de
nulitate.

2. OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE

Art. 7. – (1) Autorizatia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază si a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei pentru autorizarea executării lucrărilor de constructii, care cuprinde, în copie, următoarele documente:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii si, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel;
c) documentatia tehnică – D.T.;
d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autoritătii competente pentru protectia mediului si, după caz, actul administrativ al acesteia;
f) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire
(2) Documentatia tehnică – D.T. se elaborează în conformitate cu continutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordantă cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul actului administrativ al autoritătii competente pentru protectia mediului, al avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de urbanism si se întocmeste, se semnează si se verifică, potrivit legii.
(4) Executarea lucrărilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie.
(5) Autoritatea emitentă a autorizatiei de construire stabileste o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toată durata de executie a lucrărilor prevăzute prin autorizatie, în conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitătii autorizatiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizatii de construire. În situatia în care caracteristicile nu se schimbă fată de autorizatia initială, se va putea emite o nouă autorizatie de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrările de constructii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritătii emitente prelungirea valabilitătii autorizatiei cu cel putin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilitătii autorizatiei se poate acorda o singură dată si pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul are obligatia să înstiinteze autoritatea emitentă a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul territorial în constructii asupra datei la care vor începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înstiintare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizatiei, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizatiei.
Art. 9. – (1) Documentatiile tehnice – D.T. si proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însusesc si se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel:
a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părtii de arhitectură pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importantă a constructiilor supraterane si a celor subterane;
b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru părtile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importantă a constructiilor supraterane si subterane, precum si la instalatiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de constructii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru clădiri de importantă redusă si aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică si pentru documentatia de executie.
(3) Semnarea documentatiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează răspunderea acestora în conditiile legii.
Incalcarea acestor dispozitii din cuprinsul Legii 50 se pedepseste conform cap III Raspunderi si sanctiuni, functie de incadrarea in infractiune sau contraventie. Dintre infractiuni sunt considerate construirea fara autorizatie, continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora, întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum si a documentatiilor tehnice – D.T de catre persoane neautorizate etc. Acestea se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda dupa caz.
CE SE POATE CONSTRUI FARA AUTORIZATIE:
Art. 11. – (1) Se pot executa fără autorizatie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistentă si/sau aspectul arhitectural al constructiilor:
a) reparatii la împrejmuiri, acoperisuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora si materialele din care sunt executate;
b) reparatii si înlocuiri de tâmplărie interioară si exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor si tâmplăriei, inclusiv în situatia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu exceptia clădirilor declarate monumente istorice, în conditiile legii;
c) reparatii si înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli si vopsitorii interioare;
e) zugrăveli si vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de fatadă si culorile clădirilor;
f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, în limitele proprietătii, montarea sistemelor locale de încălzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilităti;
g) reparatii si înlocuiri la pardoseli;
h) lucrări de reparatii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calitătii si formei arhitecturale a elementelor de fatadă, dacă aceste lucrări nu se execută la constructiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel:
1. finisaje interioare si exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea;
2. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
3. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei si/sau a acoperisului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/sarpantă – la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protectie a monumentelor si/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;
i) lucrări de întretinere la căile de comunicatie si la instalatiile aferente;
j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritătii administratiei publice judetene sau locale, după caz;
k) lucrări de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importantă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protectie instituite pentru zăcăminte acvifere;
l) lucrări de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului;
m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.
(2) Se pot executa fără autorizatie de construire si lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării si comercializării presei, cărtilor si florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundatii si platforme, precum si fără racorduri si/sau bransamente la utilităti urbane, cu exceptia energiei electrice.
Continutul cadru al documentatiei tehnice D.T. pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii se gaseste in Anexa nr 1 a legii mentionate.
3. Receptia lucrarilor de constructie
Conform Legii 50/1991:
(2) Lucrările de constructii autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizatie si dacă s-a efectuat receptia la terminarea lucrărilor. Efectuarea receptiei la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de constructii autorizate, inclusiv în situatia realizării acestor lucrări în regie proprie. Receptia la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administratiei publice, desemnat de emitentul autorizatiei de construire.
(3) La terminarea lucrărilor, beneficiarul autorizatiei de construire are obligatia să regularizeze taxa pentru autorizatia de construire, potrivit legii.
(4) O dată cu regularizarea taxei prevăzute la alin. (3), beneficiarii autorizatiilor de construire vor regulariza si celelalte cote prevăzute de lege.
(5) Constructiile executate fără autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuată receptia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate si nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situatie se aplică în continuare sanctiunile prevăzute de lege.
Receptia lucrarilor are la baza HG 273/1994- Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
Prevederi generale
Art. 1. – Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă. Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie.
Art. 2. – În înţelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizică sau juridică care încheie contractul de executare de lucrări de construcţii, urmăreşte îndeplinirea lui şi preia lucrarea.
Executantul este partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.
Art. 3. – Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi instalaţii aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (reparaţii capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi etc.) şi se realizează în două etape:
-recepţia la terminarea lucrărilor;
-recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
Art. 4. – Pentru lucrările de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indiferent de sursa de finanţare, de forma de proprietate sau de destinaţie, recepţiile se vor organiza de către ordonatorii de credite sau proprietari, care, în sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori.
Art. 5. – Recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.